Comentarii pentru: Diferențe culturale. Est și Vest

de: Laurentiu

Laurentiu — Mon, 14 Dec 2009 07:56:36 +0000

M-am referit la : “Potrivesc lumina viselor mele cu cea din dotarea scenei”. E si nu prea e bine. Sa nu iti pierzi identitatea si idealurile.

de: dumitrita

dumitrita — Sun, 13 Dec 2009 15:01:22 +0000

@Laurentiu: se prea poate sa fi devenit pragmatica.

de: Laurentiu

Laurentiu — Fri, 11 Dec 2009 11:59:09 +0000

Voi va referiti la subiect din perspectiva copilului si nu din cea a parintelui ( nu este un repros). Ca parinte va pot spune ca, indiferent de metoda – oricum toate au la baza morala crestina, cel putin in Europa – cel mai dificil este sa fi consecvent si coerent in ceea ce transmiti copilului tau. Replici de genul: ” Eu te-am facut…” sau ” M-am sacrificat ptr tine si tu….” sunt de fapt expresia esecului si a neputintei.
P.S.: Observ ca Melancolia s-a transformat in Pragmatism – ptr autoarea blogului.

de: dumitrita

dumitrita — Wed, 06 May 2009 22:21:22 +0000

@1morning: Este adevărat că părinții în România nu investesc calitativ sau cantitativ în comunicarea părinte-copil. Ne place să dăm vina pe sistem, ne place să “stick to the past”. Ca atitudine, comportament, valori. Și se creează un filtru compact, greu de străbătut de input-ul nou.Și cred că e bine să zici pe blog tot ce crezi tu..:)

de: 1morning

1morning — Wed, 06 May 2009 15:04:50 +0000

Buna din nou, cat de interesant este post-ul asta! wow respect si moralitate, ce pietre de moara se atarna de gatul bietilor copilasi ! Sunt intrutotul de acord cu Lana..in Ro parintii nu vorbesc cu copiii lor..eh, sa nu incep ca cine stie cand termin…romanii se plang de problemele lor si le pun in carca coruptiei, manelelor..dar toate carentele de comportament si complexele se contureaza in familie..dar nu cred ca trebuie sa spun asta pe blog-ul cuiva care studiaza psihologia..

de: dumitrita

dumitrita — Tue, 05 May 2009 19:09:04 +0000

@ Lana: Răspund personal la commentul tau(pentru că am reprezentat jumătatea românilor în discuție, însă nu valorile estice în totalitate):D. Valorile pe care le-am enumerat eu sunt ultimele trei. Pot zice că am avut parte de ambele orientări, est-vest: bunica mi-a insuflat baza valorilor în primii ani de copilărie, iar pe urmă am beneficiat de libertatea, încrederea și suportul mamei, având copyright-ul pe absolut toate deciziile mele. Nu mă consider un produs estic și nici vestic, ci o simbioză, căreia îi sunt recunoscătoare. Iar, culmea, eu am vrut și am fost încurajată să zbor. Cred că noi avem avantajul primei generații de după comunism. Prima generație căreia nu i-a fost interzis(în masă) să se uite mai departe de propria curte. Vorbind de generalități, însă, de firea “mămoasă” a românului, este adevărat că ținem și ne ținem de generații, și că ele acționeaază precum un filtru la input-ul cu valențe vestice. Poate de aceea vesticii sunt recunoscuți ca popoare mai reci, iar noi ca oameni mai calzi, mai primitori. Amuzant sau nu, profesorul de engleză astăzi a folosit în context cuvântul “overwhelmed”: “In Romania you are overwhelmingly warm welcome”;) That says something.

@Larisa: peste mai puțin de două săptămâni ai să vezi că buclele mele nu mai sunt atât de aurii.Probabil pentru că nu prea mai stau pe acasă:D. Verdele privirii îl port cu drag. Dincolo de complimete, pentru care-ți mulțumesc, descrierea ta mi-a creat o stare de melancolie…

de: advicecluj

advicecluj — Tue, 05 May 2009 17:37:41 +0000

Sunt mandra ca Romania a fost reprezentata de un copil cu bucle aurii si priviri verzi, copil ce a zburdat pe pamant romanesc,copil cu bunici,copaci si flori in par:)

de: Lana

Lana — Tue, 05 May 2009 16:46:32 +0000

Pai si eu ma jucam cu parintii Ce rau imi pare ca am pierdut ora asta

Si da, diferentele sunt vizibile. Valorile care au primat la voi, romancele, sunt orientate catre parinti : respectul pentru ei, constiinta originilor. Ca de, se stie ca la noi e populara zicala “Eu te-am facut, eu te-omor”. Si sa insufli tu, ca parinte, valori care sa te rasplateasca pe tine pentru ca ai adus pe lume si ai crescut copilul, abia acum o vad ca o trasatura fundamentala a caracterului national si ca pe un mare egoism: majoritatea romanilor fac copii pentru ei, nu pentru copiii in sine.

Cat despre Vest, valorile sunt orientate spre copil, spre binele lui. Ceea ce mi se pare generos. Pentru ei e mai important ca a lor copil sa fie capabil sa se descurce singur in viata si sa lupte pentru sine, decat sa la pupe manusitele permanent. Foarte frumos. Aduc copii pe lume pentru ei insisi, ca fiinte noi, si nu pentru a avea pe cineva care sa aiba grija de ei la batranete. Eu una le sunt profund recunoscatoare parintilor mei despre care, in chip ciudat, abia acum realizez ca au o mentalitate vestica